"De aproape 4 ani eu si familia mea locuim in mediul rural. Am cautat un mediu de viata sanatos, linistit, lipsit de poluarea orasului, potrivit pentru cresterea copiilor. In primul an dupa mutare am descoperit modul de viata al vecinilor nostri, care avea sa ne afecteze grav.

In lateral 2 familii – frate si sora – iubitori de muzica si de petreceri asculta muzica de indata ce vin acasa. Activitatile casnice, precum si cele de intretinere a curtii, inclusiv tunsul peluzei si spalatul covoarelor cu Karcher-ul sunt derulate pe muzica ritmata la un nivel care acopera orice alt zgomot, provenit de la una din cele doua combine muzicale instalate in foisoare (cate unul pentru fiecare familie).  Muzica se aude astfel pana tarziu, dupa orele 22:00.  Si fiindca sunt persoane carora le place sa primeasca, incepand de vineri seara sau sambata dimineata, organizeaza in curte alternativ, cand fratele, cand sora, petreceri tot cu muzica tare, astfel incat sa acopere vocile adultilor care devin din ce in ce mai puternice sub efetul alcoolului si uneori ale copiilor scapati de sub supraveghere, care incep sa tipe si sa loveasca in usi si in geamuri. Spre dimineata se retrag pentru odihna dar muzica se aude in continuare in curte pana cand se trezesc. Urmeaza o scurta pauza dupa care muzica reincepe si continua astfel pana la plecarea oaspetilor, duminica seara.

Daca sunt intreruperi in alimentarea cu electricitate petrecerea nu este ratata din acest motiv.    Autoturismele sunt dotate cu sisteme audio puternice si sunt folosite ca atare.

Cand este canicula, vecinii intra in casa, la racoare. Pentru ca merge aerul conditionat, evident usile si ferestrele sunt inchise. Dar nu pot trai fara muzica. Si atunci mai invart putin butonul astfel incat si in casa sa se auda perfect muzica de afara.

Apoi mai sunt emisiunile TV preferate si meciurile de fotbal care sunt urmarite vara impreuna cu prietenii, in curte. Si pentru ca cele doua gospodine sa nu rateze vreun cuvant sau vreo pasa, nivelul sonor este adaptat astfel incat sa auda si ele din casa, in timp ce pregatesc masa sau spala vasele.

Gradina de legume din spatele curtii noastre apartine unei familii parinti si copii din care unul este la varsta studentiei. Acestia locuiesc in orasul din apropiere si vin sa ude gradina si sa se relaxeze la sfarsit de saptamana. Cum au sosit deschid larg portierele masinilor si asculta muzica techno. De regula udatul gradinii (in medie de 2-3 ori pe saptamana) inseamna intre 4 si 9 ore de muzica techno in continuu, un gratar in familie poate ajunge la 14 ore.

In lunile de vara tanarul organizeaza la gradina de legume, petreceri pentru el si prieteni. Pentru ambianta si senzatii sunt folosite instalatia de sonorizare din dotarea autoturismului, precum si o instalatie de lumina.

La circa 1000 de m in linie dreapta se afla un club care are ca obiect de activitate: organizare de nunti, botezuri, aniversari, evenimente (televizate sau nu). Unul dintre punctele de atractie ale clubului este discoteca construita pe un ponton pe malul lacului, dotata cu o instalatie de sonorizare de mare putere, astfel incat eu si familia mea participam fortat zi si noapte la absolut toate evenimentele organizate de acest club.

Am suportat 1 an zgomote de intensitate mare (au fost cazuri in care nu am auzit motorul in functiune al propriei noastre masini de tuns iarba, pe care o eticheta indica 98 dB), vibratii resimtite in geamuri, podele, mobila, fara sa indraznim sa ne plangem cuiva, sperand ca bunul simt va triumfa. Dupa acest an in care practic am dormit, am trait si ne-am ocupat de cei doi copii ai nostri pe apucate, in ritmul stabilit de vecinii nostri directi si de club, au aparut consecintele: tulburari de somn, viata de familie distrusa. Odata cu scurgerea anilor, agresiunea permanenta a zgomotului generat cu buna stiinta nu din necesitate ci din placerea vecinilor a provocat si degradarea ireversibila a starii noastre de sanatate.

Am incercat sa discutam cu vecinii directi.

Unul dintre invitatii vecinului  din spate ne-a spus ca daca eram in Austria  sau in Germania intelegea sa venim pentru asa ceva, dar suntem in Romania si aici fiecare face ce vrea.  Nu poate sa coboare nivelul sonor pentru ca asa le place copiilor (tinerilor studenti) sa asculte.  In plus, sunt la ei in curte. Fratele vecinului, care conform spuselor lui lucreaza zilnic cu legea 61/1991 (oare in ce calitate?), mi-a demonstrat cum poate face zgomot la orice nivel fara sa fie deranjat de autoritati.

Am fost socati cand am inteles ca vecinii din lateral erau perfect constienti de faptul ca faceau mult zgomot, dar ca nu li se parea normal ca sa dea mai incet sau sa opreasca pentru ca erau la ei in curte si ca urmare aveau orice drept. Sotia fratelui a declarat ca lucreaza in izofonie si ca nu are rost sa-mi imaginez ca ma pot proteja contra zgomotului. Ca urmare, ori ne adaptam ori ne mutam in creierii muntilor. Fratele a incercat sa ma intimideze, sora s-a inarmat cu plasa de curatat piscina ca sa discute cu mine (oare de ce?), si toti cei patru membrii ai celor doua familii nu au contenit, pe tot parcursul discutiei, sa ma agreseze verbal. De atunci am mai fost agresata verbal de doua ori pe strada de catre sora.

In paralel cu ameliorarile la nivel fonic pe care le-am facut (am ridicat gard de 3 m din material fonoabsorbant, am schimbat tamplaria cu geam termoizolant cu tamplarie cu geam termoizolant umplut cu argon), am decis sa apelam sistematic la 112, in baza legii 61/1991 art. 28 si respectiv 29 pentru club. Am facut si doua reclamatii scrise, din care una cu martor.

De asemenea am facut o reclamatie scrisa pentru club la Garda Judeteana de Mediu ramasa fara raspuns.

Am contactat doua societati de renume specializate in studii sonometrice. Prima m-a prevenit ca masuratorile realizate pot fi ignorate in instanta pentru ca nu exista norme pentru efectuarea unor astfel de masuratori pentru proprietate individuala si ca urmare ele vor fi realizate utilizandu-se normele pentru proprietatile in coproprietate. A doua m-a refuzat pentru acelasi motiv.

La capatul a aproape trei ani de reclamatii la 112 si de interventii blande ale politiei vecinii zgomotosi se manifesta mult mai rar, dar continua netulburati.

Vecinii din spate opresc muzica la interventia politiei, dar la plecare, de obicei dupa miezul noptii, avem sistematic parte de cel putin 20 de minute de muzica techno. Ei pleaca, noi ne trezim si ramanem asa inca vreo cateva ceasuri. Practic, la fiecare vizita a vecinilor avem parte de 2-3 ore de somn pe noapte, fara sa socotim stresul ajuns la un nivel ingrijorator in timpul zilei, din aceeasi cauza.

Cei din lateral nici macar nu isi inchid instalatia de sunet. Dau ceva mai incet ca sa discute cu agentul constatator iar dupa plecarea politiei lucurile isi urmeaza cursul. La ultima interventie a politiei au fost amendati pentru prima oara. Cu aceasta ocazie am constatat cu stupoare, impreuna cu familia mea si cu martorul prezent, ca prin primirea procesului-verbal de contraventie, petrecaretii si-au obtinut in mod oficial dreptul de a-si continua petrecerea oricat de tare si oricat de mult. Lucru de care au profitat. Conform spuselor politiei nu se poate face mai mult.

De asemenea, au fost cateva cazuri in care am chemat politia pentru muzica tare, iar acestia ne-au informat ca zgomotul nu provine de la noi din sat, nici din comuna, ci dintr-un sat aflat la aproximativ 3 km distanta (!!).

In aceste conditii, in cei aproape patru ani de cand locuim in mediul rural nu am putut folosi niciodata curtea.

Cum protejeaza statul familia, viata privata? Unde este mediul sanatos de care se vorbeste in Constitutia Romaniei, daca zgomotul ruineaza viatile si sanatatea oamenilor si ale familiilor lor?

De ce permit legiuitorii ca legea sa fie incalcata cu buna stiinta si oamenii legii sfidati fara jena, prin faptul ca desi exista legea 61/1991 si sanctiuni contraventionale, nu exista nici un mijloc de a constrange altcumva, ca urmare contravenientul plateste si se opreste daca are chef, daca nu, nu.

De ce politia comenteaza articolul 28 din legea 61/1991, care spune clar: " tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă', fara sa faca specifice cuvantul 'tare', spunand ca nu dispune de mijloace pentru masurarea zgomotului sau ca nu i se pare suficient de tare, in conditiile in care se aude muzica si se poate dansa la cel putin 50 de m (sau 1000 de m sau 3000 de m) distanta de punctul de emisie al zgomotului?"

De ce este necesar raspuns la intrebarea: 'De ce nu se mai plang si altii?' pentru a justifica interventia?

De ce politia refuza sa constate cum se aude in curtea omului muzica de la vecini, limitandu-se la a  constata cum se aude din strada, chiar daca li se spune ca se aude mult mai tare in curte?

De ce in situatia in care politia a constatat ca zgomotul puternic nu provine de pe raza comunei nu face nimic pentru a semnala aceasta problema de o maniera centralizata, indicand directia din care se aude zgomotul, astfel incat autoritatile reponsabile pentru zona respectiva sa intervina?

De ce mai nou, conform informatiilor gasite pe www.112.ro contraventiile stipulate de legea 61/1991 art. 28 si 29 nu mai sunt considerate situatii de urgenta? Oare trebuie asteptat ca situatia sa derapeze, se ajunga la agresiuni fizice sau mai rau pentru ca apelul la 112 sa se justific? Nu conteaza ca oamenii sunt privati de nevoi vitale – odihna iar vara de aer?

De ce normele care stabilesc nivelul de zgomot maxim admisibil nu iau in discutie cazul casa individuala si curte. De ce nu exista inca notiunea de limita a proprietatii?

Oare cand se va apleca cineva asupra acestor probleme si va oferi raspunsuri si solutii?"